Conținut duplicat, 4 modalități de evitare a situației. Când vine vorba de duplicarea conținutului, motoarele de căutare au o problemă.
Introducere
Uneori, pur și simplu nu puteți împiedica apariția de conținut duplicat pe un website sau pe diferite domenii. Există diverse motive pentru care se întâmplă acest lucru. Începând de la parametrii URL, ID-urile de sesiune și până la paginile prietenoase cu imprimanta.
Când vine vorba de duplicarea conținutului, motoarele de căutare au o problemă. Aceasta este cauzată de mai multe motive.
Ce pagini ar trebui să se includă în index? Cum ar trebui să funcționeze cu metrica de legătură? Ce pagină ar trebui să crească în clasament prin link-urile de intrare? Ce pagină ar trebui să afișeze în cele din urmă rezultatele căutării?
Aș dori să discutăm patru abordări pe care le puteți adopta pentru a comunica clar cu motoarele de căutare. Oferiți datele pentru care URL ar trebui să aibă o prioritate maximă.
Redirecționare 301 pentru evitarea de conținut duplicat
Folosind redirecționarea 301, puteți devia tot traficul și relevanța SEO a unei pagini. Acest lucru va însemna că pagina veche, de la care sunt redirecționați utilizatorii, nu mai poate fi accesată.
Etichetă canonică
În 2009, Google a introdus eticheta canonică pentru a rezolva această problemă. Redirecționarea 301 transferă tot traficul ȘI rezultatele de legătură al unei pagini. În schimb, eticheta canonică deviază doar rezultatele de legătură.
Pagina rămâne accesibilă pe Web și este astfel cea mai bună soluție pentru majoritatea aplicațiilor.
noindex
Mai există un alt mod de a crea claritate cu privire la ce pagină ar trebui inclusă într-un index. Puteți să împiedicați complet includerea unuia (sau a mai multor) pagini. Această opțiune este creată de meta tag-ul ”noindex”.
Prin utilizarea ”noindex”, paginile vor fi într-adevăr accesate cu crawlere, dar nu sunt adăugate la index.
hreflang pentru evitarea de conținut duplicat
A patra modalitate de a crea claritate pentru motoarele de căutare este utilizarea marcajului hreflang. Cu ajutorul acestui marcaj, paginile sunt desemnate ca versiuni simple de limbă ale altei pagini.
Acest lucru ajută motoarele de căutare să stabilească ce pagină trebuie adăugată la index.
O informație ar trebui să fie reținută aici: Google și Yandex folosesc marcajul hreflang. În schimb, Bing folosește meta tag-uri pentru a afișa limba.
Google oferă alte informații menite să evite conținutul duplicat pe pagina sa de asistență.
